Grădina cu oameni Cișmigiu / Grădinărit urban / Natura în grădinile din jurul Cișmigiului

Natura în grădinile din jurul Cișmigiului

Locuitorii din zona Cișmigiului își desfășoară activitățile cotidiene interacționând, de regulă involuntar, cu o multitudine de procese pe care natura le desfășoară în strânsă relație cu ciclicitatea sezoanelor. Putem spune că aceste schimbări încep încă de la sfârșitul iernii, atunci când devin mai ușor de observat, însă cursa lor nu se încheie complet niciodată.

Odată cu topirea zăpezii, spre sfârșitul lunii februarie sau la începutul lunii martie, flora și fauna își reiau activitățile după ce în ultimele luni s-au protejat de frigul neîndurător al iernii, scopul lor fiind supraviețuirea individului și mai ales a speciei. În acest moment apar și primele flori, cele care au înmagazinat în anul precedent resursele necesare pentru a-și asigura întâietatea pe lista insectelor polenizatoare înfometate după lunga hibernare. Deasemenea, primele raze călduroase de primăvară readuc la viață gândăceii, râmele, bacteriile și fungii care descompun în ritm alert materia vegetală rămasă din anul precedent la nivelul solului, asigurând nutrienții necesari regnului vegetal.

Printre primii vestitori ai primăverii întâlniți în peluzele rămase din Grădina Cișmigiu sunt bulboasele: Ghioceii, Viorele, Brândușele și Narcisele, acompaniate de arbuști: Cornul European, Alunul Creț, Mahonia, Forsythia, și de arbori precum: Salcia căpresacă, Liliacul. Mai târziu, atunci când au certitudinea că temperaturile sunt suficient de stabile pentru a putea împinge cu putere seva către mugurii floriferi își încep înflorirea și Corcodușii, Cireșii sau Magnoliile.

stânga: Cornus mas, sursa imagine: Corina Trancă
dreapta: peluză din Gradina Cișmigiu, sursă imagine Petronela Dumitriu

Pe măsură ce înaintăm prin lunile de primăvară, ajungem în sezonul cald. Înainte ca arșița verii să devină copleșitoare, este perioada optimă pentru a aplica tăierile de formare și menținere a gardurilor vii sau a formelor tunse de topiaria din Tisă, Buxus sau Ligustrum.

Rotonda Scriitorilor din Grădina Cișmigiu, Taxus baccata, 2008, sursa imagine: Corina Trancă;

În timpul verii, avem o perioadă de temperaturi și putere solară maxime, propice pentru a transforma o mare cantitate importantă de soluție nutritivă din sol în energia necesară dezvoltării, dar și pentru a înmagazina de rezerve ce vor fi folosite în următorul an. Bogăția de energie solară acumulată și valorificată de plante determină creșterea, înflorirea și fructificări abundente, acesta fiind un sezon propice și pentru animale care își cresc noile generații, urmând lanțul trofic stabilit de-a lungul timpului.

Toamna este un anotimp de acumulare și de pregătire pentru sezonul rece. Plantele lemnoase își întăresc ramurile nou formate pentru a rezista condițiilor neiertătoare ale iernii. Treptat, speciile cu frunze căzătoare își retrag clorofila, conducând-o spre compartimentele cele mai ferite din interiorul lor, iar frunzele lipsite de fabricile de energie își îndeplinesc ultimul rol din ciclul anual de viață și cad pe pământ, asigurând astfel schimbul de nutrienți necesar ecosistemului. Eliberată de o sarcină suplimentară, planta mamă poate face față cu mai multă ușurință vântului puternic și depunerilor de zăpadă din timpul iernii. Speciile anuale așteaptă momentul optim pentru a elibera cât mai departe semințele formate, astfel încât în următorul an să găsească noi locuri unde să se poată răspândi. Insectele se pregătesc de un somn prelung, sau, ajunse la sfârșitul vieții, eliberează ouăle în zone propice, în care puii lor vor avea cele mai bune șanse pentru a crește, a se dezvolta și a asigura perpetuarea speciei anul următor. Păsările, așa cum aflăm și din articolul ‘Cișmigiul și păsările lui’, încep migrația către zone mai calde, sau dimpotrivă, își caută adăpost ca să răzbată frigul și condițiile iernii, depinzând ca sursă de hrană de plantele ale căror semințe și fructe persistă în anotimpul rece (Măceș, Cotoneaster - Bârcoace, Măr Sălbatic, Ligustrum – Lemn Câinesc, sau conifere precum Pinul sau Larix - Zada).

Pițigoi mare (Parus major) stând pe o creangă de Cotoneaster horizontalis, martie 2018, surprins de Andu Cristudor, sursa imagine: https://www.facebook.com/SOR.BirdLifeRomania

Având această înțelegere a ciclului natural de viață al ecosistemului care ne înconjoară, am încercat ca prin proiectul Grădina cu Oameni să stabilim anumite norme și tipare de intervenție în cadrul unor ateliere de educație aplicată pe care le-am realizat împreună cu locuitorii zonei. Pentru a reda naturii echilibrul pe care viața urbană îl periclitează zi de zi, în primul an de proiect am ales 4 grădini din zonă (Doctor Sion, Blocul Liric, Romfilatelia 1&2) în care am identificat potențialele probleme care destabilizează echilibrul natural și am luat măsurile necesare pentru a asigura o viață cât mai lungă și sănătoasă a florei, implicit și a faunei locale.

La început am inventariat speciile din grădini pentru a facilita urmărirea în timp a dezvoltării lor, iar ulterior am eliminat o parte din factori dăunători și am căutat să îmbunătățim condițiile existente pentru speciile valoroase, reorganizând vegetația în armonie cu peisajul. Am ales să recurgem la intervenții minimale la nivelul vegetaței existente, aplicând tăieri corecte câtorva exemplare de arbori și arbuști de dimensiuni mici, și eliminând speciile invazive (Ailanthus altissima – Falsul oțetar și Acer negundo – Arțarul american), pentru a asigura sănătatea și buna dezvoltare a plantelor benefice în viitor.

stânga: specie invazivă Ailanthus altissima în grădina Romfilateria 1, 2017, sursa imagine: Corina Trancă
dreapta: Plantarea Arțarului în grădina Romfilateria 2, 2017, sursa imagine CișmiCivic;

În toamna anului 2017 am făcut primii pași către reîntregirea fondului vegetal din grădinile abordate, folosind specii compatibile florei și faunei locale. Am urmărit dezvoltarea și propagarea faunei locale prin reintroducerea unor plante specifice arealului, care dincolo de criteriile legate de peisagistică pot să constituie o sursă de hrană și adăpost pentru animale sau insecte. În 2018 avem în plan să introducem în grădinile noastre și gramineele înalte cum ar fi: Miscanthus, Cortaderia, Pennisetum etc. - gazde ce hrănesc și protejează pe timp de iarnă un număr impresionant de insecte și păsări benefice grădinii.

Pe lângă aceste modificări la nivelul vegetației, la grădina Sion am reorganizat accesul și aleile de servitute în grădini, astfel încât să avem o interacțiune directă cu fondul vegetal și totodată un impact minim asupra proceselor naturale. Pentru aceste amenajări am cautat să folosim doar materialele naturale (pietriș, lemn) sau să le întrebuințăm pe cele existente (dale din beton, cărămizi, lemn din mobilier vechi). Pentru a susține biodiversitatea, vitală pentru orice ecosistem, am venit în sprijinul păsărilor sălbatice prin amplasare a 3 hrănitori alimentate cu semințe pe durata iernii și a 5 cuiburi pentru a compensa lipsa de habitat natural din oraș.

stânga: Construcția aleii în grădina Sion, 2017, sursa imagine: CișmiCivic
dreapta: Transformarea unui cadru vechi în pat pentru lalele în grădina Sion, 2017, sursa imagine: CișmiCivic

Odată cu topirea zăpezii, vom observa îndeaproape evoluția intervențiilor din 2017, astfel încât să putem adapta viitoarele acțiuni la noile condiții prezente, pentru a obține un impact benefic asupra zonelor abordate și a locuitorilor din cartier.

martie 2018


Corina Tranca

Inginer peisagist

TOP