Despre mediul sonor

 

Grădina cu Oameni Cișmigiu, o grădină cu sunete

Parcul Cișmigiu este o oază de liniște și aer curat în inima fierbinte și aglomerată a Bucureștiului. Ciripitul mierlelor primăvara în zori, orăcăitul broaștelor pe lac, întoarcerea „la reședință” a ciorilor în timpul verii, alergatul și râsetele copiilor, lătratul câinilor, ecoul scârțâitului zăpezii sub tălpi, trosnetul crengilor, ploaia de vară, șahiștii, ciripitul vrăbiilor, iată câteva din sunetele Parcului Cișmigiu, sunete ce compun „liniștea” parcului. Involuntar, diminuăm zgomotul de trafic de-a lungul Bulevardului Regina Elisabeta sau scârțâitul aparatelor de sport, huruitul generatorului de la Bibliotecă. Cât timp imersia în parc e desemnată ca fiind una în liniște, creierul nostru alege să audă doar liniștea. E un mecanism bun, însă ineficient în fața nivelurilor de zgomot ce nu fac parte din repertoriul de zgomote acceptate de creier în acest cadru: zgomot de tractoare și camioane, de mașini de tuns iarba pe benzină, de suflătoare de frunze și mai ales de sunet amplificat de boxe.

Pentru locuitorii din zona de est a Parcului Cișmigiu, fiecare sunet amplificat este o tortură. Fiecare sound check face să vibreze geamurile și paharele pe masă, iar concertele, indiferent de tipul de muzică, sunt amplificate excesiv perturbând timpul de muncă sau odihnă al locuitorilor din zonă. Prin observație și măsurare, am constatat că nici o normă de sănătate privind volumul sonor al manifestărilor culturale nu este respectată. Cu scopul de a avea o „vizibilitate” cât mai amplă, orice sunet amplificat este ridicat la peste 100dB ajungând chiar și până la 120dB (testare realizată în 2017 la un concert pentru Ziua Copilului), niveluri ce angrenează, prin expunere îndelungată, scăderea semnificativă sau pierderea definitivă a auzului.

Înțelegând ce fel de liniște ne dorim în Parcul Cișmigiu, proiectul Grădina cu Oameni a inițiat o arie specifică de documentare și acțiune ce cuprinde : plimbări sonore, achziționarea unui sonometru, constituirea unei hărți de zgomot, deschiderea dialogului cu municipalitatea privind evenimentele culturale pe care le organizează și, pe termen lung, conștientizarea importanței calității mediului sonor natural și artificial și reducerea propriei amprente sonore.

O hartă de zgomot

Studiul calității mediului sonor urban și natural în România este o întreprindere anevoioasă și de relativ pionierat. Conform Directivei 2002/49/CE a Parlamentului European și Consiliului, din 25 iunie 2002, privind evaluarea și gestionarea zgomotului din mediul înconjurător, fiecare stat membru este obligat să efectueze hărți de zgomot pe care să le actualizeze regulat (la fiecare 5 ani), urmând să ia măsuri practice pentru limitarea nivelului de zgomot în oraș prin montarea de panouri fonoizolante, adaptarea asfaltului la tipul de pneuri, plantarea de vegetație suplimentară, izolarea fonică a imobilelor etc. Marea majoritate a hărților de zgomot din România au fost întocmite pe bază de estimări, aplicând cote aproximative în zonele expuse la surse de zgomot puternic (transport aerian, feroviar, trafic rutier, fabrici/uzine) în funcție de ore și de unele proprietăți ale spațiului construit exterior. Aceste hărți au o utilitate limitată și, de exemplu, nu pot fi folosite ca bază de calcul pentru identificarea surselor de zgomot ocazional conform Legii 61/199 (r3) din 27/09/1991 în raport cu zgomotul de fond.

În Parcul Cișmigiu și zonele adiacente din est am inițiat o campanie de măsurare a nivelului de zgomot pentru a identifica și ulterior limita nivelurile sonore care perturbă ecosistemul parcului, liniștea utilizatorilor și a locuitorilor din proximitate.

În primă fază am identificat empiric cele mai importante surse de zgomot, respectiv evenimentele de tip festival organizate de municipalitate pe durata verii și a patinoarului în timpul iernii. Aceste activități generează niveluri de zgomot importante atât în etapele logistice (camioane, utilaje de mari dimensiuni; instalarea scenelor, chioșcurilor, gardurilor, instalațiilor etc.), cât și de-a lungul desfășurării (sound check, concert/spectacol, muzică de fond/ambientală). Evenimentele estivale cu cel mai mare impact asupra calității mediului sonor din Parcul Cișmigiu sunt Ziua Europei, Ziua Copilului, Festivalul de teatru Bucureștiul lui Caragiale, Festivalul de statui vivante și Festivalul Internațional de Folclor.

Impactul zgomotului asupra ecosistemului

Fiind organizate în principal la începutul verii (mai-iunie), aceste surse de zgomot și aglomerație intervin în perioadele de cuibărire a păsărilor ce trăiesc în parc sau în perioada ieșirii din ou a puilor. Zgomotele și vibrațiile utilajelor și camioanelor de transport, zgomotul produs de sound check și concerte și zgomotul produs de mulțimile de oameni prezenți, fragilizează astfel șansele de clocire corespunzătoare, de acompaniere/hrănire a puilor de păsări și a unui habitat urban corespunzător.

Vibrațiile și zgomotele provocate de utilajele de transport și concerte afectează în egală măsură și flora Parcului Cișmigiu, cei mai afectați fiind arborii centenari ale căror rădăcini sunt deosebit de fragile. Acești factori duc la îmbătrânirea precoce și la moartea acestor arbori. Un alt factor ce duce la degradarea precoce a florei din Cișmigiu este toaletarea necorespunzătoare a arborilor, chestiune discutată la secțiunea Grădinărit urban.

Impactul zgomotului asupra clădirilor

Vibrațiile induse de undele sonore pot cauza daune structurii clădirilor, cele mai afectate fiind clădirile istorice și clădirile vechi. Daunele pot fi : creșterea porozității aparente și a absorbției apei; scăderea vitezei sunetului (procedeu de testare a densității materialelor din structură) și a rezistenței la presiune.

Expunerea în durată a clădirilor la niveluri ridicate de zgomot pot scădea valoarea proprietății.

Impactul zgomotului asupra sănătății urechii și a sănătății generale

Expunerea regulată la niveluri ridicate de zgomot are consecințe fizice și psihice ce afectează sănătatea (urechii și generală). Niveluri ridicate de zgomot la locul de muncă sau în mediul înconjurător pot produce surditate, tinnitus, hipertensiune, vasoconstricție, diverse afecțiuni ale inimii, probleme legate de somn, creșterea incidenței diabetului, anxietate și scăderea performanței (concentrare, atenție etc.). Schimbări ale sistemului imunitar și defecte din naștere au fost de asemenea atribuite expunerii la zgomot. Deși hipoacuzia apare natural cu vârsta, impactul cumulativ al zgomotului poate duce la surditate mult mai devreme.

Stresul cauzat de expunerea în durată la niveluri ridicate de zgomot a fost asociat cu creșterea ratei accidentelor de muncă, a agresiunii și a altor comportamente anti-sociale. Cele mai semnificative surse de zgomot sunt traficul de pe străzi și șosele, avioanele, expunerea prelungită la muzică „dată tare” (concerte amplificate, cluburi, căști) și zgomotele industriale. În Europa, 10 000 de decese anuale sunt cauzate de zgomot.

2017

Activitățile legate de sunet ale primului an de desfășurare a proiectului Grădina cu Oameni au constat în 3 evenimente publice în iunie 2017, respectiv 2 plimbări sonore și o acțiune de conștientizare a efectului zgomotului puternic asupra sănătății urechii și a ecosistemului în cadrul Festivalului Internațional de Folclor.

Plimbările sonore au implicat două dimensiuni autonome: dezvoltarea acuității sonore prin ascultare concentrată și atentă a diferitelor surse sonore (faună, vegetație, oameni, trafic) de-a lungul unui parcurs care acoperă cele mai marcante evenimente sonore cotidiene ale parcului în sezonul respectiv și o discuție despre decibeli, măsurarea lor, demonstrație de utilizare a unui sonometru și o expunere a problemei sonore majore a parcului, respectiv evenimentele tip festival/concert/spectacol.

Acțiunea de conștientizare a cuprins 2 etape: imprimarea serigrafică manuală a unor tricouri cu sloganul AUD BINE și redactarea, imprimarea și distribuirea a 200 flyere cu o prezentare succintă a efectelor zgomotului asupra sănătății urechii, ecosistemului și a vieții locuitorilor din împrejurimi, o prezentare scurtă a proiectului Grădina cu Oameni și o scară de măsurare a decibelilor cu exemple. Flyerele au fost distribuite în timpul concertelor, cu precădere persoanelor acompaniate de copii.

2018

Anul 2018 a demarat sub amprenta acțiunii. Încă de la începutul anului am făcut demersuri pentru etalonarea sonometrului achiziționat de proiect, documentarea privind cele mai potrivite tehnici de măsurare și crearea unei metodologii de măsurare. Această etapă s-a desfășurat în dialog cu Victor Popa, inginer și cadru didactic în cadrul Facultății de Electronică și Telecomunicații din Universitatea Politehnică București. În lunile următoare au fost identificate 41 de puncte de măsurare ce au fost marcate pe GPS, s-a achiziționat un trepied și s-au stabilit orele/durata măsurătorilor și modalitățile de reportare a datelor în vederea modelizării unei hărți de zgomot.

3 martie 2018, Ziua Mondială a Sănătății Urechii decretată de Organizația Mondială a Sănătății

Asociația Jumătatea plină organizează pentru al 3-lea an un eveniment de conștientizare a importanței calității mediului sonor și a sănătății urechii în cadrul evenimentului SĂPTĂMÂNA SUNETULUI. În cadrul ediției 2018, Ziua Mondială a Sănătății Urechii a fost marcată de o masă rotundă despre calitatea mediului sonor, nivelul sonor al concertelor amplificate și cazul Cișmigiu și felul în care festivalurile organizate de municipalitate afectează natura și viața locuitorilor din zonă. Au fost invitați Philippe Ohse, inginer de sunet și co-fondator al Semaine du Son de la Bruxelles, inițiatorul Etichetei 90dB pentru concerte, Victor Popa, inginer și cadru didactic al Facultății de Electronică și Telecomunicații din Universitatea Politehnică București, Claudia Câmpeanu, membră a Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu și 2 reprezentanți ai Gărzii de mediu din cadrul Primăriei București. După prezentarea principalelor teme ale mesei rotunde, dezbaterea de final a fost centrată pe identificare problemelor de zgomot din Parcul Cișmigiu și a metodelor de limitare ale acestora.

martie 2018


Anamaria Pravicencu

a studiat desenul și sculptura, cu un focus pe instalațiile sonore. Din 2006 până acum se ocupă de direcția artistică a Asociației Jumătatea plină, promovând banda desenată de autor și experimentul sonor și muzical și continuă să producă piese sonore.

TOP