Grădina cu oameni Cișmigiu / Ornitologie / Cișmigiul, ciorile, oamenii

Cișmigiul, ciorile, oamenii

Despre ciori

Cu siguranță nu cel-mai-iubit-vecin pentru cei care locuiesc lângă parc, cioara de semănătură (Corvus frugilegus) este o prezență sezonieră în Grădina Cișmigiu.
Știm că își fac simțită prezența în luna iunie, pentru ca, înspre sfârșitul toamnei (octombrie-noiembrie), să dispară misterios. Din ce cauză vin tocmai în parcul din centrul capitalei, unde își petrec restul zilei sau ce putem face pentru a descuraja înnoptarea lor în parc, sunt întrebări pe care toți locuitorii din apropierea Cișmigiului și le-au pus de-a lungul timpului.
În primul rând ar trebui conștientizat că ciorile sunt animale extrem de inteligente, cu o excelentă memorie și capabile să fie învețe trucuri pentru a primi o recompensă. În Olanda se desfășoară un proiect pilot în care acestea sunt dresate să culeagă mucurile de țigară din parcuri, deci iată că pot fi utilizate și în ajutorul comunității.

Cioara de semănătură – sursă imagine: Stanze

De ce vin în Cișmigiu?

Este important de știut că prezența ciorilor într-un/lângă un oraș este indicatorul lipsei de curățenie, acestea fiind animale care se hrănesc cu resturi alimentare - un soi de sanitar urban. În cazul Bucureștiului, populația de ciori migrează zilnic către groapa de gunoi, deci atât timp cât nu vom avea un centru de colectare a deșeurilor acoperit și nu vom colecta diferențiat, populația de ciori va crește.

La fel de important de știut este că acestor păsări le plac copacii înalți, iar dacă expansiunea Bucureștiului va duce în continuare la tăierea arborilor bătrâni de la maginea orașului, ceea ce reprezenta înainte o ultimă bucată din Codrii Vlăsiei, probabil că prezența acestor animale în parcurile cu arbori seculari va fi din ce în ce mai frecventă.

Sursă imagine: Charles Harvey

De ce nu ne plac?

Însăși ideea acestui articol a pornit de la frustrarea acumulată vecini în legătura cu prezența ciorilor în Cișmigiu. Mirosul de găinaț, zgomotul făcut de ele, faptul că vegetația are foarte mult de suferit din pricina lor, sunt motive pentru care mulți dintre locuitorii din apropierea parcului vor să scape (cu orice preț) de aceste păsări. Am cunoscut oameni care le voiau împușcate/otrăvite, oameni care propuneau să fie tăiați toți copacii înalți din parc și multe alte soluții care de-a lungul timpului și-au dovedit limitările și care ne-au adus mai multă pagube decât beneficii.

Ar trebui știut că ciorile sunt protejate prin legislaţia europeană pentru că mănâncă insecte, rozătoare și hoituri, iar pe de altă parte, în cuibul lor se adăpostesc alte specii de păsări, la rândul lor ocrotite de om. Distrugerea cuiburilor în perioada când păsările au depus ouăle este pedepsită în țările Uniunii Europene.

Soluții:

Astăzi cunoaștem mai multe decât acum 50 de ani și avem mijloacele necesare pentru a lua măsuri corecte și totodată, mai puțin invazive. Suntem de părere că ALPAB, Garda de Mediu și Primăria Municipiului București ar trebui să privească problema în ansamblu, pentru a avea o abordare holistică asupra problemei.

În primul rând, este necesar să avem un sistem modern de colectare și depozitare a deșeurilor, înlăturând sursa (artificială) de hrană a păsărilor. În al doilea rând, ar trebui ocrotite și refăcute perdelele de copaci din jurul Bucureștiului, astfel încât aceste păsări să găsească adăpost în afara orașului. Aceste soluții sunt proiecte importante care implică investiții majore și ale căror rezultate se vor vedea în timp.

Faptul că trăim în prezent ne obligă să avem și o strategie pe termen scurt, dar asta nu înseamnă că ducem lipsă de soluții cu impact și totodată minim-invazive. În primul rând, cu un minim de bunăvoință din partea autorităților, trotuarele și mobilierul ar putea fi spălate zilnic. De asemenea, există instalații de lumini și sunete de prădători care pot fi achiziționate, există specialiști care pot fi angajați pentru a monitoriza răspunsul păsărilor la diverși stimuli, însă pentru toate acestea este nevoie de un plan bine întocmit, de documentare și de bunăvoință.

Așadar, data viitoare când ne scrieți cerându-ne să scăpăm de ciori, vă rugăm să vă gândiți în primul rând a cui este responsabilitatea pentru prezența lor în oraș și încercați să înțelegeți problema dincolo de disconfortul propriu. Iar dacă chiar ne deranjează, haideți să le scriem celor de la ALPAB (office@alpab.ro), Gărzii de Mediu București (gardamediu@gnm.ro) sau Primăriei Generale (RelatiiPublice@pmb.ro) și să le propunem să soluționeze problema într-un mod responsabil și respectuos față de natură și de oameni.

Arborii din Piața Valter Mărăcineanu – sursă imagine: Alex Oprița

Alexandru Oprița

membru al Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu

TOP